Sănătatea gingiilor: cauze şi mecanisme

Recunoaşterea cauzelor bolii parodontale şi a gingivitei^1,2

Analizaţi cauzele şi mecanismele din spatele afecţiunii, cu precădere motivul pentru care igiena orală deficitară este cauza majoră a bolii parodontale^1,2

Boala parodontală este cauzată de placa bacteriană^1-4

Boala parodontală este cauzată de bacteriile de pe marginea gingivală care formează placa bacteriană la suprafaţa peliculei dentare^1,3
Endotoxinele şi detritusul eliberate de aceste bacterii din placă provoacă inflamaţia gingiilor, inflamaţie numită gingivită^1,2,4
Dacă placa nu este îndepărtată, această reacţie inflamatorie poate progresa spre parodontită cronică, provocând distrugerea progresivă a ţesutului^1,2

Progresia gingivitei şi bolii parodontale

Gingivita este o afecţiune reversibilă care afectează gingiile sănătoase atunci când placa bacteriană din jurul acestora provoacă inflamaţia gingiilor. Dacă nu este tratată, inflamaţia gingivală cronică poate progresa spre boală parodontală cronică, ce cauzează distrugerea ireversibilă a ţesutului parodontal. Deşi nu toate cazurile de gingivită sunt progresive, aproape jumătate din populaţia adultă este susceptibilă.²

Secţiune transversală a gingiei sănătoase

Gingii sănătoase

Gingii neinflamate fără semne de boală parodontală. Se caracterizează prin:

Gingii ferme şi de culoare roz coral
Suprafaţă texturată
Ataşate puternic de dinţi
Margini în formă de lamă de cuţit
Nu sângerează de obicei în momentul periajului sau acţiunii sondei dentare

Gingivită

Inflamaţia reversibilă a gingiilor, provocată de placa bacteriană.²Este caracterizată prin:

Modificarea coloritului gingiilor
Inflamarea marginilor gingivale şi rotunjirea papilelor interdentare
Sângerare în timpul periajului şi al acţiunii sondei dentare
Spaţiul dintre gingie şi faţa laterală a dintelui nu depăşeşte 3 mm la acţiunea sondei dentare
Aderenţa gingiilor nu se modifică

Boală parodontală cronică

Distrugerea ireversibilă a ţesutului parodontal cauzată de inflamaţia cronică.²Este caracterizată prin:

Aspectul inflamat al gingiilor
Sângerare pe durata periajului şi al acţiunii sondei dentare
Distrugerea epiteliului joncţional şi aderenţa redusă a gingiilor [formarea de cavităţi (buzunare) şi retracţia gingivală)]
Eroziunea osului alveolar
Mobilitatea dentară patologică

Alte afecţiuni parodontale

Creşterea anormală a gingiilor (Hiperplazia gingivală)2

Creşterea în volum a gingiilor provocată de iritaţie, placa bacteriană, depunere de tartru, fricţiune repetată sau traumă sau acţiunea medicamentelor.
Abces parodontal (abces al parodonţiului)2

Infecţie comună acută situată în punga parodontală. Abcesele pot fi acute sau cronice şi asimptomatice când se drenează singure.
Gingivita ulcero-necrotică şi boala parodontală ulcero-necrotică2

Gingivita ulcero-necrotică

Ulceraţii dureroase ale papilelor interdentare cu ţesut necrozat vizibil pe suprafaţa ulceraţiilor. Aceasta poate cauza pierderea papilelor.

Frecventă în rândul fumătorilor şi pacienţilor cu o igienă orală deficitară; stresul poate fi un factor predispozant.

Parodontita ulcero-necroticăSe va pune acest diagnostic când este prezentă gingivita necrotico-ulcerativă şi când survine pierderea aderenţei.
Parodontită agresivă2

Pierderea aderenţei gingivale mai rapidă decât în cazul parodontitei cronice. Survine la 1 din 1000 de pacienţi, cu vârste în general sub 35 de ani şi cu stare de sănătate bună, deseori cu antecedente în familie.
Boala parodontală asociată cu leziuni endodontice2

Aceste leziuni pot fi independente sau grupate, şi pot proveni ori din endodonţiu sau din parodonţiu.

Sistemul actual de clasificare al bolii parodontale

Dezvoltat în 1999 de către Seminarul Internaţional pentru Clasificarea Bolilor Parodontale, sistemul actual de clasificare a bolilor parodontale se bazează pe opt categorii.²Un nou seminar pentru clasificarea acestora a avut loc la sfârşitul anului 2017; consensul acestei întâlniri a fost publicat în 2018.²

Principalele categorii de afecţiuni conform clasificării bolilor parodontale
1	Afecţiune gingivală
2	Parodontită cronică (boală parodontală cronică)
3	Parodontită agresivă (boală parodontală agresivă)
4	Parodontită ca manifestare a bolilor sistemice
5	Boli parodontale necrozante
6	Abcese ale parodonţiului (abcese parodontale)
7	Parodontite asociate cu leziuni endodontice
8	Malformaţii şi afecţiuni dezvoltate sau dobândite

Tabel adaptat după British Society of Periodontology, 2016²

Factorii de risc pentru boala parodontală pot fi împărţiţi în două categorii²

Factori de risc modificabili

Locali·

Placă bacteriană şi depuneri de tartru^2,5
Proteza dentară parţială²
Lucrări dentare neîncheiate incluzând contacte deschise, obturaţii neregulate^2,5
Factori anatomici incluzând poziţia deficitară a dinţilor, furcaţii, şanţuri şi concavităţi de canal şi perle de smalţ^2,5

Sistemici

Igienă orală deficitară²
Fumatul şi tutunul²
Stresul²
Nutriţia deficitară²
Diabetul zaharat (controlat necorespunzător)²
Administrarea medicamentelor care provoacă xerostomie²

Ţintirea factorilor de risc modificabili, precum igiena orală deficitară, poate îmbunătăţi gestionarea sănătăţii gingiilor şi efectele tratamentului

Factori de risc nemodificabili

Istoric de familie şi factori genetici^2,5
Anumite variaţii hormonale, precum cele din timpul pubertăţii, sarcinii şi menopauzei⁶
Imunodeficienţă subiacentă^2,5

Informaţii suplimentare despre factorii de risc pentru boala parodontală se regăsesc în The Good Practitioner’s Guide to Periodontology din cadrul British Society of Periodontology.

Pacient al unui medic dentist la recepţie

Barierele pacienţilor în menţinerea sănătăţii gingiilor

Zone greu accesibile

Orice zonă care poate face curăţarea dinţilor dificilă încurajează formarea plăcii bacteriene,^5,7inclusiv:
- Poziţionarea defectuoasă a dinţilor⁵
- Margini rămase de la obturaţii dentare (plombarea cariilor)⁵
- Obturaţii cu contur deficitar⁵
- Anumite tipuri de proteze dentare⁵
Formarea tartrului poate cauza retenţia de placă bacteriană⁵

Pacienţii ignoră simpomele şi sfatul medicului dentist

Simptomele incipiente ale afecţiunilor gingivale pot fi ignorate din mai multe motive:

Lipsa conştientizării importanţei sănătăţii gingiilor (impresia că sângerarea gingivală este “normală”)
Impresia că dinţii sunt mai importanţi decât gingiile
Prioritizarea aspectului estetic actual în defavoarea potenţialelor probleme provocate de boala parodontală
Pacientul se aşteaptă ca medicul dentist să rezolve problemele legate de gingii în loc să îşi gestioneze proactiv sănătatea gingiilor